RELATIONAREA CU SERVICIUL DE MEDICINA MUNCII

Electropatologia se ocupa cu studiul actiunii energiei electrice asupra organismului si cu mecanismul mortii celor accidentati, elaborand masurile de tratament si profilaxie corespunzatoare.

Factorul etiologic principal este curentul electric.Tensiunea este in functie de diferenta de potential si se masoara in volti si imparte curentii in curenti de joasa, medie si inalta tensiune.In cazul curentilor de peste 1000V, moartea survine in special din cauza arsurilor intinse.Intensitatea da caracterul de periculozitate curentului electric si se masoara in amperi.

Felul curentului este continuu sau discontinuu, cel altenativ fiind mai periculos.

Timpul de actiune reprezinta durata trecerii curentului electric prin organism si produce contractia unor grupe musculare cu consecinta de desprindere a subiectului de sursa de curent sau de fixare mai puternica.

Drumul parcurs de curentul electric reprezinta drumul de la intrarea pana la iesirea curentului din organism sub forma de evantai cuprinzand toate partile organismului.Bucla picior-picior este mai putin periculoasa, bucla mana-mana este mai periculoasa decat prima, iar bucla extremitati suprioare-extremitati inferioare esre cea mai periculoasa deoarece curentul va trece obligatoriu prin inima.Calea urmata de curentul electric este calea vaselor sangvine-tesut muscular-sistem nervos.

Factorii care determina rezistenta la curentul electric sunt:

-sexul:rezistenta este mai crescuta la barbati;

-varsta:rezistenta creste cu varsta;

-imbracamintea si incaltamintea umeda, cu talpa subtire scade rezistenta;

-alcoolicii, hipertiroidienii, epilepticul, neurastenicul au rezistenta scazuta;

Din punct de vedere al tabloului clinic, in timpul contactului cu sursa de energie apar:

-dureri generalizate in tot corpul cu contracturi musculare dureroase;

-respiratie dificila;

-senzatia ca din ochi ies scantei;

Dupa intreruperea contactului apar: cefalee, varsaturi, depresie , confuzie mentala, accese epileptiforme.

Medicul de medicina muncii trebuie sa recunoasca simptomatologia aparuta ca urmare a electrocutarii:

-tulburari ale sistemului nervos vegetativ:irascibilitate, fatigabilitate, hoperhidroza, tulburari de somn;

-tulburari endocrine:hipotiroidism, dismenoree, hipo/hiperglicemie;

-tegumentar:arsuri, eritem;

-contractiile musculare produc dureri, hematoame, luxatii, chiar fracturi;

Tratamentul etiologic consta in intreruperea curentului electric si/sau scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric.Important este sa nu se produca accidentarea salvatorilor.

Tratamentul patogenic consta in :

-respiratie artificiala care trebuie inceputa cat mai repede;

-masaj cardiac;

-evitarea racirii organismului prin incalzire;

Orice electrocutat, indiferent de starea lui va fi internat 3-5 zile deoarece pot apare tulburari dupa o perioada de falsa acalmie.Tratarea arsurilor nu se face prin aplicare de pansamente umede,ci doar uscate si nici prin aplicarea de pomezi.Datorita posibilei afectari a functiei renale se recomanda administrarea cateva zile de bicarbonate de sodiu.

Toate aceste notiuni sunt esentiale pentru medicul de medicina muncii pentru a se implica in realizarea educatiei pentru sanatate atat a patronatului cat si angajatilor.