Adictia este dorinta puternica si permanenta de a consuma un produs in ciuda tuturor complicatiilor de sanatate, familiale, de relationare sociala si a efectelor asupra desfasurarii activitatii la locul de munca.

Produsele psihoactive (tutun,alcool,droguri) nu dau complicatii imediate, dar duc in timp la dependenta si la degradarea starii de sanatate.Acest mod de comportament se numeste practica adictiva.

In medicina muncii, in mediul profesional, principalele substante psihoactive sunt tutunul si alcoolul.Se mai intalnesc si medicamentele psihotrope, canabisul si cocaine.Putem spune ca toate domeniile de activitate sunt afectate de produsele psihoactive.Utilizarea substantelor psihoactive raspunde la diferite nevoi:rol dopant sau stimulant pentru realizarea sarcinilor asteptate, pentru a mentine ritmul la locul de munca, rol anesteziant in fata presiunilor sau a stressului, reducerea durerilor sau a oboselii fizice la locul de munca, pentru recuperarea efectelor muncii, pentru rolul festiv si colectiv al consumului in colectiv.

Sunt atinse toate categoriile socio-profesionale, dar cu diferente de sex si sector de activitate. Accesibilitatea la produse poate juca un rol important, de exemplu alcoolul in baruri si restaurante, medicamentele la personalul spitalicesc.

Dependentii parcurg mai multe etape: folosirea episodica, nociva, alcoolizare punctuala, dependenta.

Preventia trebuie asumata la nivelul societatiilor si trebuie sa existe o comunicare pe aceasta tema. Exista fenomenul de dopaj pentru munca. Serviciul de medicina muncii are datoria de a consilia angajatorii, salariatii si reprezentantii lor pentru a preveni consumul cu substante psihoactive la locul de munca.

Medicul de medicina muncii trebuie sa se implice in aceste campanii de preventie incurajand realizarea de actiuni colective de preventie cu implicarea psihologului.

Nu orice munca favorizeaza consumul de substante psihoactive, ci mai ales munca repetitiva, munca pe santier, munca in ture de noapte.