Categorie: Medicina Muncii

Munca in echipa – Organizarea muncii in echipa

19 noiembrie 2021 Leave a comment medicinamuncii
MUNCA IN ECHIPA ALFAMED
Munca in echipa
Organizarea muncii in echipa variaza in functie de tehnologia utilizata, modurile de operare, competentele necesare si reale ale membrilor echipei si de marimea echipei.
Munca in mod autonom reclama cooperare puternica intre membrii echipei si interdependenta relativa pentru fiecare (exemplu proiectarea asistata de calculator). Invers, munca in mod heteronom, care lasa o marja mica de libertate a modului de operare, nu solicita decat foarte putin cooperarea intre operatori, acestia fiind in realitate independenti (exemplul activitatii la banda).
Performanta unei echipe nu este suma performantelor individuale. Actiunea grupului necesita coordonare si cooperare intre membri sai, fapt ce implica o comunicare care ajunge sa fie optima atunci cand operatorii au atitudini emotionale pozitive unii fata de altii.
Doua notiuni diferite sunt utilizate pentru definirea relatiilor emotionale dintre indivizi. Simpatia este un sentiment instinctiv care poarta o persoana catre alta in timp ce empatia indica modul de cunoastere intuitiva a altuia, bazata pe capacitatea de a se pune in locul altuia. Cooperarea intre indivizi depinde mult de gradul empatiei dintre membrii grupului.
Desi sunt importante diferentele interindividuale cu privire la gradul de dezvoltare a ,,inteligentei emotionale” cat si la capacitatea stabilirii de legaturi cu altii, pot fi identificati cativa factori care faciliteaza relatiile interumane:
- aprecierea pozitiva exprimata: este vorba de exprimarea dezinteresata a unei opinii pozitive despre persoana care solicita empatie;
- seviciu inapoiat: toate serviciile inapoiate nu atrag obligatoriu simpatie. Pentru a fi „eficace” serviciul trebuie sa fie dezinteresat sau cu un interes relativ mic; serviciul important atrage mai degraba sentimente de dependenta, de datorie imposibil de rambursat;
- simpatia exprimata: in principiu exista tendinta de a-i iubi pe cei care ne iubesc; acest principiu nu este valabil in anumite situatii: simpatia dezinteresata, exprimata discret;
- acord cu privire la convingeri: a fi de acord cu cineva care manifesta simpatie deoarece impartasesc opinii sau convingeri comune;
- situatia de cooperare inevitabila: atunci cand ierarhia formeaza un grup alcatuit din membri care nu se cunosc  si care sunt obligati sa lucreze impreuna;
- dinamica emotionala:anumite persoane au o usurinta spontana de a stabili legaturi cu altii;
- caracteristicile personale:printre ele competenta profesionala atrage simpatie intru-un grup de lucru, mai ales daca este pusa la dispozitia grupului. Totusi perfectiunea nu este atractiva. Cineva devine mai simpatic cand comite greseli de importanta mica. In sfarsit, aspectul fizic joaca un rol favorabil.
Rolul medicului de medicina muncii este de a prezenta toate aceste aspecte legate de munca in echipa atat angajatorului cat si angajatilor.

Impactul batranetii asupra muncii – Medicina Muncii

19 noiembrie 2021 Leave a comment medicinamuncii
IMPACTUL BATRANETII ASUPRA MUNCII ALFAMED
Impactul batranetii asupra muncii
In plan fizic, inaltimea scade cu 1 cm pe deceniu din mai multe motive: demineralizarea osoasa, tasarea corpurilor vertebrale, subtierea discurilor intervertebrale, deformarea membrelor inferioare.
Mobilitatea articulara se reduce: lichidul sinovial este mai putin, articulatiile devin dureroase. Motricitatea se realizeaza economic.
In plan psihofiziologic, comunicarea cu mediul fizic devine mai dificila pentru operator ca urmare a scaderii sensibilitatii la stimulii externi, a capacitatii de interpretare a semnalelor receptionate. Orice semnal prost perceput(auditiv, vizual, olfactiv) poate fi cauza unei disfunctii in timpul muncii, in cel mai rau caz a unui accident.
In plan cerebral, facultatea de abstractizare, imaginatia, rapiditatea de asociere a ideilor sunt in regresie. Nivelul de vigilenta este usor perturbat, fapt ce diminua capacitatile de invatare si memorare.
Varsticului ii este greu sa se adapteze multiplelor solicitari ale muncii: decalaje orare, presiunea temporara, mentinerea pozitilor incomode, conditiile climatice nefavorabile. Munca in schimburi este greu suportata dupa 40 ani. Peste aceasta varsta este mai dificil accesul la noile tehnologii, la utilizarea robotilor, a masinilor cu comanda numerica la prelucrarea informatica.
Sectoarele cu angajati imbatraniti sunt cele din siderurgie, din industria armamentului, din constructii, din domeniul asigurarii pazei si protectiei. Sectoarele cu angajati tineri sunt din domeniul informaticii, electronica, alimentatie.
Imbatranirea populatiei active in sanul aceleiasi intreprinderi ridica probleme de gestionare a resurselor umane. In fapt, absenta reinnoirii periodice si mentinerea constanta a varstei medii a populatiei (angajarea tinerilor compenseaza pensionarile) au drept consecinta scaderea aptitudinii fizice medii a personalului dintr-o intreprindere. Aceeasi munca impusa unei populatii ale carei caracteristici scad, determina cresterea incarcarii relative de munca si, deci penibilitate.
Dintre solutiile propuse de medicul de medicina muncii de evitare a supraincarcarii varstinicilor retinem eficacitatea schimbarii postului de munca, prin rotatie sau definitiv.

Pozitiile de munca in Medicina Muncii

18 noiembrie 2021 Leave a comment medicinamuncii
Pozitiile de munca in Medicina Muncii ALFAMED
Pozitiile de munca in Medicina Muncii
Pozitia de munca este impusa de tehnologie, de conceptia spatiala a masinilor si mai ales de dispozitivele de semnalizare si de comanda, de dimensiunile antropometrice ale operatorilor si de sarcinile care le sunt atribuite.
Postura este definita ca o atitudine a corpului mentinuta timp indelungat. Pentru o analiza trebuie sa precizam tipul general (culcat, asezat, ortostatism), gradul de imobilitate si durata acesteia.
Munca in ortostatism este inevitabila la multe posturi de munca, totusi mentinerea ortostatismului si atunci cand operatorul ar putea sa lucreze asezat arata o atitudine de superioritate din partea conducerii. Activitatea muschilor posturali se insoteste de cresterea consumului energetic si a frecventei cardiace cu 15-20% comparativ cu valorile de repaus din clinostatism. Forta dezvoltata de muschii membrelor inferioare si solicitarile exercitate la nivelul membrelor inferioare depind de greutatea corpului si de fortele exercitate in timpul unei sarcini de catre membrele superioare. Efectul gravitatiei se face simtit si la nivelul circulatiei venoase. Medicul de medicina muncii va explica angajatului ca sangele are tendinta de a se acumula la nivelul membrelor inferioare cu posibila aparitie a edemelor gambiere si a varicelor hidrostatice. Aceste efecte sunt atenuate daca subiectul poate sa se deplaseze in zona sa de activitate.
Munca efectuata in mod obisnuit in ortostatism poate determina pozitii vicioase. Medicul de medicina muncii va atentiona angajatul de posibilele modificari la nivelul coloanei lombare cu aparitia lordozei lombare, a cifozei dorsale, deci a durerilor vertebrale si paravertebrale.
Medicul de medicina muncii recomanda introducerea de solutii de sprijin ischiatic sau lombar si acordarea de pauze in pozitie asezat.
Munca in pozitie asezat impune un grad mare de imobilitate care poate determina crampe,parestezii la nivelul gambelor, dureri la nivelul punctelor de sprijin, manifestari atenuabile prin punerea la dispozitie a unui scaun bine reglat si adaptat care sa permita schimbarea punctelor de sprijin si amenajarea planului de lucru.
Scaunul de munca trebuie sa aiba o dimensiune reglabila pe inaltime intre 36-40 cm. Profunzimea sezutului trebuie sa fie de cel putin 40 cm, iar latimea 33.4-41 cm. Suprafata sezutului trebuie sa nu favorizeze transpiratia. Rezematoarele trebuie sa fie prevazute cu reglaje de inclinare(0-15 grade), suportul pentru picioare sa fie suficient de mare(40 cm/30 cm latime).
Inaltimea planului de munca este recomandat sa fie intre 65-74 cm, limitand grosimea mesei la aproximativ 5 cm.

Activitatile de manipulare de mase in Medicina Muncii

18 noiembrie 2021 Leave a comment medicinamuncii
ACTIVITATILE DE MANIPULARE DE MASE IN MEDICINA MUNCII ALFAMED
Activitatile de manipulare de mase in Medicina Muncii
Se intelege prin manipularea de mase deplasarea de obiecte diverse a caror masa variaza de la cateva sute de grame pana la mai multe tone.
Pentru obiecte grele manipularea este mecanica punand in actiune mijloace la fel de  grele: macarale, poduri rulante. Pentru obiecte usoare, manipularea este manuala, solicitand doar forta omului. Se intampla asa in cazul manipularii unor mase mici la un post de munca in pozitie asezat sau in cazul deplasarii unor mase intre doua puncte relativ apropiate(aproximativ 30 metri). In ambele cazuri sunt activitati repetitive care ridica probleme de oboseala musculara. Manipularea este frecvent de tip mixt, in cazul transportului pe distante foarte mari, omul asigurand incarcarea obiectelor grele pe o banda transportoare sau pe alte sisteme de transport(carucioare,mase rulante), impinse manual sau autotractate.
Manipularea mecanica este obligatorie atunci cand masele care trebuie deplasate in plan orizontal sau pe verticala depasesc capacitatea fizica a omului. Recomandarea medicului de medicina muncii este ca mijloacele tehnice utilizate pentru manipularea usoara a obiectelor a caror masa nu depaseste cateva zeci de kilograme sa se faca cu transpaleti, electrocare, camioane cu livrare cu brat de incarcare. Modul de concepere a dispozitivului trebuie sa tina cont de faptul ca cu cat diametrul rotilor este mai mare, cu atat forta necesara este mai mare.
Medicul de medicina muncii atentioneaza ca manipularea si transportul maselor grele determina un numar mare de accidente de munca cauzatoare de incapacitate temporara sau definitiva de munca (mai ales lombalgii, lombosciatica).
In cazul operatiilor repetitive, medicul de medicina muncii recomanda ca ridicarea maselor sa se faca in plan vertical,prinderea la diferite nivele de la sol,efort  care solicita musculatura lombara. In cazul transportului realizat strict in plan orizontal medicina muncii recomanda asezarea lor la o inaltime de 75-80 cm de sol.
Transportul manual repetitiv al unei mase grele(30-40 kg), pe cateva zeci de metri, se insoteste de cresterea puternica a frecventei cardiace, fara tendinta de stabilizare. Medicina muncii recomanda ca timpul de recuperare dupa fiecare operatie sa fie de 3-4 minute.Se admite ca purtarea unei mase ocazional nu trebuie sa depaseasca o ora pe zi, in caz contrar acest transport va fi asimilat transportului repetitiv continuu.

Tulburarile musculo-scheletice in Medicina Muncii

17 noiembrie 2021 Leave a comment medicinamuncii
TULBURARILE-MUSCULO-SCHELETICE-IN-MEDICINA-MUNCII-ALFAMED-1
Tulburarile musculo-scheletice in Medicina Muncii
Tulburarile musculo-scheletice reprezinta o patologie aparuta la mijlocul anilor 1970.
Termenul cuprinde toate afectiunile aparatului motor legate de exercitarea activitatii motorii, profesionale sau nu, realizata in conditii proaste, dar nespecifice de manipulare.
Congresele internationale de ergonomie, de biomecanica sau de medicina muncii sunt locul unor dezbateri, de fiecare data mai intense, care intereseaza medicul de medicina muncii, specialistul in recuperare functionala dar si ergonomul, dornic sa reduca riscul prin mai buna organizare a posturilor de munca si mai buna proiectare si utilizare a uneltelor de munca.
Principalii factori de risc sunt numerosi, cu importanta inegala si rar toti in relatie cu aceeasi greutate in fiecare dintre situatiile in care se manifesta efectele lor. Factorii care tin de aspectele biomecanice ale activitatilor cu componente fizice sunt: forta exercitata si durata, frecventa contractiilor, durata activitatilor repetitive, contractiile statice sau dinamice in pozitie articulara extrema, rigiditatea pozitiilor corpului sau a segmentelor acestuia. La acesti factori principali se adauga traumatismele locale repetate(socuri, presiuni excesive care comprima partile moi si suprafetele articulare) si vibratiile mecanice generate de anumite unelte.
Factorii suplimentari de sorginte psihosiciala cu rol agravant sunt: munca monotona, stresul psihosocial rezultat, vechimea in activitate.
Tulburarile musculo-scheletice se manifesta mai intai printr-o senzatie de jena, apoi prin dureri cu tendinta de extensie, atingand diferite regiuni anatomice si profesii variate.
Mana si pumnul:manipularea unei unelte(ciocan cu maner cu diametru mic care obliga la contractia excesiva a muschilor degetelor, presiunea exercitata  pe o surubelnita cu podul mainii, forta exercitata pe un cleste de gradinar, utilizarea unei masini care produce vibratii). Profesiile cele mai expuse sunt: intalatorii, electricienii, tamplarii, gradinarii, croitoresele, muzicienii etc.
Activitatea la posturile informatizate(secretariat, servicii publice) are o componenta mecanica determinarea de tastare si utilizrea mouse-lui.
Coloana cervico-dorsala poate fi lezata in trei circumstante:purtarea unei mase pe umar, mentinerea unei pozitii fixe a capului, in extensie(secretara) sau in flexie(ceasornicar, laborant la microscop), miscarile de rotatie ale capului in sarcinile de supraveghere executate de un subiect asezat la un post de munca fix.
Rolul serviciului de medicina muncii este in principal in preventia aparitiei afectiunilor musculo-scheletice prin organizarea ergonomica a locului de munca.