Tulburările musculo-scheletice reprezintă o patologie apărută la mijlocul anilor 1970.Termenul cuprinde toate afecțiunile aparatului motor legate de exercitarea activității motorii, profesionale sau nu, realizată în condiții proaste, dar nespecifice de manipulare.Congresele internaționale de ergonomie, de biomecanică sau de medicina muncii sunt locul unor dezbateri, de fiecare dată mai intense, care interesează medicul de medicina muncii, specialistul în recuperare funcțională dar și ergonomul, dornic să reducă riscul prin mai buna organizare a posturilor de muncă și mai buna proiectare și utilizare a uneltelor de muncă.
Principalii factori de risc sunt numeroși, cu importanță inegală și rar toți în relație cu aceeași greutate în fiecare dintre situațiile în care se manifestă efectele lor. Factorii care țin de aspectele biomecanice ale activităților cu componente fizice sunt: forța exercitată și durata, frecvența contracțiilor, durata activităților repetitive, contracțiile statice sau dinamice în poziție articulară extremă, rigiditatea pozițiilor corpului sau a segmentelor acestuia. La acești factori principali se adaugă traumatismele locale repetate (șocuri, presiuni excesive care comprimă părțile moi și suprafețele articulare) și vibrațiile mecanice generate de anumite unelte.Factorii suplimentari de origine psihosocială cu rol agravant sunt: munca monotonă, stresul psihosocial rezultat, vechimea în activitate.
Tulburările musculo-scheletice se manifestă mai întâi printr-o senzație de jenă, apoi prin dureri cu tendința de extensie, atingând diferite regiuni anatomice și profesii variate.Mâna și pumnul: manipularea unei unelte (ciocan cu mâner cu diametru mic care obligă la contracția excesivă a mușchilor degetelor, presiunea exercitată pe o șurubelniță cu podul mâinii, forța exercitată pe un clește de grădinar, utilizarea unei mașini care produce vibrații). Profesiile cele mai expuse sunt: instalatorii, electricienii, tâmplarii, grădinarii, croitoresele, muzicienii etc.Activitatea la posturile informatizate (secretariat, servicii publice) are o componentă mecanică determinarea de tastare și utilizrea mouse-lui.
Coloana cervico-dorsală poate fi lezată în trei circumstanțe: purtarea unei mase pe umăr, menținerea unei poziții fixe a capului, în extensie(secretara) sau în flexie (ceasornicar, laborant la microscop), mișcările de rotație ale capului în sarcinile de supraveghere executate de un subiect așezat la un post de muncă fix.Rolul serviciului de medicina muncii este în principal în prevenția apariției afecțiunilor musculo-scheletice prin organizarea ergonomică a locului de muncă.
