Zgomotul poate produce asupra personalului expus profesional doua categorii de efecte adverse:
-efecte otice(specifice):hipoacuzia si surditatea profesionala, boli profesionale cu declarare obligatorie;
-efecte extraotice(nespecifice):diferite modificari si tulburari ale diverselor aparate si sisteme ale organismului; nu au statut de boli profesionale declarabile, dar trebuie cunoscute, depistate si comunicate pentru ca zgomotul poate interveni in etiologia, impiedicarea vindecarii si/sau agravarea unor boli generale;
Hipoacuzia profesionala reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv(deficit auditiv definitiv) la frecventa de 4000 Hz, cu peste 30 dB, inclusiv dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie, de tip perceptie, in general bilaterala si simetrica, fara interesarea frecventelor conversationale, de etiologie profesionala.
Surditatea profesionala reprezinta scaderea permanenta a pragului auditiv(deficit auditiv definitiv) la frecvente conversationale(media aritmetica a valorilor la 500-1000-2000 Hz), cu peste 25 dB inclusiv dupa aplicarea corectiei de presbiacuzie, de tip perceptie, in general bilaterala si simetrica, de etiologie profesionala.
Zgomotul profesional este un complex de sunete, cu intensitati si inaltimi variate, cu caracteristici diferite(impulsive, pure, audibile), ritmice sau aritmice, produse continuu sau discontinuu de masini, instrumente, aparate, mijloace de transport intauzinal in timpul activitatii profesionale.
Zgomotele profesionale in care predomina sunete cu intensitate peste 85-90 db sunt nocive pentru ureche.
Factorii etiologici secundari, favorizanti sunt reprezentati de : afectiuni ale urechii medii, alcoolismul, fumatul, carenta de vitamina B, noxe precum oxidul de carbon, plumbul, medicamente ototoxice etc.Timpul de expunere probabil pana la aparitia bolii profesionale este in medie de 15 ani, dar cu variatii individuale.
Locurile de munca, profesiunile expuse sunt:mineritul(ciocane pneumatice, puscare), industria constructoare de masini(polizare, curatirea pieselor), industria textila(masini de bobinat, tesatoare), constructii(utilaje de terasament, betoniere) etc.
Diagnosticul pozitiv consta in mai multe etape.
O prima etapa este stabilirea expunerii profesionale la zgomot cu intensitate peste 87 dB, nivel acustic echivalent continuu saptamanal stabilita prin anamneza profesionala si determinari de zgomot, documente oficiale privind vechimea in profesia expusa.Pana la aparitia fenomenelor auditive ireversibile sunt prezente cele reversibile, si anume: senzatia de infundare a urechii la un deficit maxim de 15 db cu normalizarea pragului in maxim 3 minute dupa incetarea expunerii, oboseala auditiva care se instaleaza in primele doua ore de expunere la zgomot si dispare in cateva ore dupa incetarea expunerii.
Principala examinare paraclinica este audiometria liminara, tonala care se realizeaza dupa repaus auditiv de minim 16 ore intr-o incapere fonoizolata.
Profilaxia
Masurile tehnico-organizatorice constau in :
-eliminarea surselor de zgomot sau diminuarea intensitatii lor prin : modificarea proceselor tehnologice, modificarea masinilor, zonarea acustica, izolarea surselor de zgomot, absorbtia zgomotului prin materiale fonoabsorbante, reducerea zgomotului prin defazare, purtarea echipamentului de ptotectie, pauze in timpul schimbului de lucru in incaperi linistite, respectarea limitei maxime admise de 87 dB;
Masurile medicale constau in:
-recunoasterea riscului de hipoacuzie/surditate prin catagrafierea locurilor de munca;
-examenul medical la incadrarea in munca efectuat de catre medicul de medicina muncii care poate fi completat se examen ORL;
-examenul medical de adaptare in zilele 14-30 constand in examen clinic general si audiometrie si o a doua etapa -la sfarsitul lunii a treia de expunere;
-controlul medical periodic la un an;
Educatia pentru sanatate este atributia medicului de medicina muncii si consta in constientizarea patronatului si a lucratorilor in ceea ce priveste realizarea masurilor tehnico-organizatorice si a purtarii echipamentului individual de protectie.
